anna tifu
Distribuie

Laureată a Concursului Internațional George Enescu, în 2007 la București, violinista Anna Tifu este considerată a fi un reprezentant de seamă al generației sale.

S-a născut în Cagliari și a început să cânte la vioară la vârsta de șase ani, sub îndrumarea tatălui ei, având prima apariție în public la vârsta de opt ani, când a câștigat premiul întâi cu distincție la seria de concerte Vittorio Veneto. La vârsta de 11 ani a debutat ca solistă cu Orchestre National de Pays de La Loire. La 12 ani a debutat la Scala din Milano cu Concertul pentru vioară nr. 1 al lui Bruch.

La 14 ani a câștigat premiul întâi la Concursul Internațional Viotti Valsesia și premiul I la Concursul International M. Abbado, în Stresa, printre multe alte premii. A primit diploma de la Academia de Muzică din Cagliari la vârsta de 15 ani. A studiat de la vârsta de opt ani, timp de zece ani, cu Salvatore Accardo la Academia Walter Stauffer din Cremona și la Academia Chigiana din Siena, unde, în 2004, își obține Certificatul de Onoare.

În anul 2001, 2004 și 2005 a fost distinsă cu o bursă Mozart-Gesellschaft Dortmund. Din 2005 până în 2008 a studiat la Curtis Institute of Music in Philadelphia cu Aaron Rosand, Shmuel Ashkenazy și Pamela Frank. Recent, a primit o bursă de la Academia Internațională de Muzică din Cagliari pentru a studia la Paris, iar în 2014 a primit Diplome Superier de Concertiste.

A colaborat cu orchestre importante, printre care Orchestra RAI din Torino, Orchestra dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia din Roma, Orchestra del Teatro Lirico di Cagliari, Orchestra Dell’Arena di Verona, Orchestra del Teatro Massimo di Palermo, Orchestra del Teatro Olimpico di Vicenza, Orchestra Haydn di Bolzano e Trento, Orchestra Verdi di Trieste, Orchestra Filarmonică George Enescu și Orchestra Radio din București, Simon Bolivar Orchestra din Venezuela, Lithuanian Chamber Orchestra, Munchen Chamber Orchestra, KZN Filarmonicii di Durban, Orchestra Filarmonica del Qatar, LSO di Maastricht, Israel Philarmonic Soloists Chamber Orchestra, Munich Chamber Orchestra, Prague Chamber Orchestra.

A colaborat cu dirijori ca Yuri Temirkanov, Gustavo Dudamel, Diego Matheuz, Juraj Valcuha, Julian Kovatchev, Sergiu Commissiona, Cristoph Poppen, Hubert Soudant, Giampaolo Bisanti, Korsten Gerard, Cristian Mandeal, Aldo Ceccato, Gabor Ötvös, Justus Frantz, Lü Jia, David Afkham, Ronald Zollman și Roberto Benzi.

Printre cele mai recente concerte se pot menționa participări la Festivalul George Enescu International Bucuresti cu Orchestra Rai din Torino și Juraj Valcuha, un turneu în Rusia cu Orchestra Rai, concerte la Verona, Teatro Filarmonico, în Cagliari Teatro Lirico, la Festivalul Internațional Khachaturian, debut cu Gustavo Dudamel și Orchestra de Simon Bolivar Venezuela, concert în Genova, Teatrul Carlo Felice, concertul de deschidere a stagiunii în Veneția, la Teatro la Fenice cu Diego Matheuz și debut cu Yuri Temirkanov, la Roma, cu Orchestra dell’Accademia di Santa Cecilia.

A colaborat cu artiști precum Maxim Vengerov, Alexander Romanovsky, Boris Andrianov, Giuseppe Andaloro, Gloria Campaner, Pekka Kuusisto, actorul John Malkovich si Andrea Bocelli.

Anna Țifu a evoluat la festivaluri celebre, Tuscan Sun Festiva, Festival de Musique Menton, Ravello Festival, Al Bustan in Beirut and the George Enescu Festival. Este invitată în mod regulat, la unele dintre cele mai recunoscute instituții și săli de concerte, precum Scala di Milano, Auditorium Parco della Musica di roma, Teatrul Massimo e Politeama di Palermo, Palazzo del Qurinale di roma, Auditorium della Rai di Torino, Teatro Arcimboldi di Milano, Sala Verdi di MilanoTel Aviv museum of Art, Konzerthaus di Dortmund, Konzerthaus di Berlino, Salle Cortot di Parigi, Fazioli Concert Hall, Schloss Elmau,Rudolphinum Dvorak Hall di Praga, Atenul Român și Sala Palatului din București, Madison Square Garden New York, Staples Center Los Angeles, Teatro Filarmonico di Verona, Teatro Olimpico di Vicenza.

Anna cântă la Antonio Stradivari „Marechal Berthier” ex Napoleon, instrument din 1716, împrumutat de la Associazione Canale din Milano.

« Înapoi